În numele prefectului județului Ilfov, doamna Simona NECULAE, secretarul general al Instituției Prefectului, domnul Marius-Cristian GHINCEA a avut onoarea să participe, în data de 11 mai 2022, la ceremonia militară de depuneri de coroane, jerbe și buchete de flori, cu prilejul comemorării a 120 de ani de la trecerea în neființă a Sergentului-monah Iorgu (Gherasim) Cosma, erou al Războiului de Independență de la 1877, înmormântat la Cimitirul Mânăstirii Cernica, județul Ilfov și să rostească un discurs, întru amintirea vieții glorioase a acestui erou, ca lecție despre ce reprezintă cu adevărat fibra poporului român – modest, dârz și cu credință puternică:
„HRISTOS A ÎNVIAT!
În primul rând doresc să adresez felicitări Asociației Cadrelor Militare Femei în Rezervă și Retragere ”Slt. Ecaterina Teodoroiu” pentru organizarea acestei manifestări la ceas jubiliar.
Militarul Monah Iorgu (Gherasim) Cosma reprezintă ceea ce națiunea română respectă mai mult: ARMATA și BISERICA.
Asta îl face să fie special, pentru că întruchipează istoria noastră de popor încercat.
Articolele scrise de-a lungul vremurilor subliniază eroismul lui, dar și tragismul vieții sale, făcându-te să te gândești la nedreptatea pe care un erou o suferă pe acest pe acest pământ al patriei noastre, mai ales că nu a fost singurul.
Dar, să nu-l transformăm pe acest erou într-un simplu subiect de presă, ce caută senzaționalul. Merită mai mult! Noi merităm mai mult! Copiii noștri merită mai mult!
Haideți să-l transformăm în legendă și să ne fie un exemplu de urmat în viața de zi cu zi, pentru că asta consider că a fost menirea vieții sale de militar – monah.
Mă înclin în fața mormântului acestui TEMPLIER MODERN și Dumnezeu să ne ajute!”
*****
Născut în anul 1847 în comuna Viperești, satul Rușavățul, județul Buzău, din părinți credincioși, țărani plugari, eroul sergent monah Iorgu (Gherasim) Cosma a fost un oștean de frunte și apoi un călugăr simplu, care și-a iubit în mod desăvârșit, până la sacrificiul suprem, Biserica, neamul, patria.
La plecarea pe front, i-a spus mamei sale: ” Țara mă cheamă. La luptă, mă cheamă. Mă voi putea număra și eu printre aceia care va lupta pentru țară, pentru neam, pentru lege. Voi lupta pentru independență și libertate. Și te rog ceva, mamă. Dacă o fi să mor să nu mă plângi mamă, că știi…cei care mor pentru țară, pentru neam și lege aceia vor merge sus. Acolo sus… vor merge la ceruri”.
A plecat de acasă cu gândul de a fi tare, s-a întors din război cu pieptul plin de medalii. Și-a continuat viața întreținându-și familia, iar apoi a decis să îmbrace haina monahală, înrolându-se într-un altfel de război.
Este datoria noastră să omagiem eroii știuți și neștiuți pe sacrificiul cărora s-a obținut Independența României și s-a clădit Statul Român modern.
Este datoria noastră de onoare să celebrăm existența acestui om care a putut vedea visul împlinit al tinereților sale: o Românie nouă, liberă și independentă.